Fondurile publice destinate agricultorilor din nordul țării au fost delapidate de o grupare organizată. Mai mulți funcționari de stat au legalizat existența unor livezi-fantomă pentru ca afaceriștii să încaseze subvenții de milioane în agricultură.

Gruparea a fost dată pe mâna justiției în 2015. Capul grupării s-a ales cu o pedeapsă simbolică, funcționarii implicați au fost amnistiați, iar statul încă nu și-a recuperat banii.

Schema
Alexandru Burlac este un afacerist din Bălți. Timp de 3 ani, acesta a beneficiat de subvențiile acordate de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) în baza unor acte false. Potrivit documentelor contrafăcute, compania sa – Agrochimice-Trans SRL ar fi avut sute de hectare de livezi în mai multe localități din nordul țării.

În realitate, afaceristul nu era proprietarul suprafețelor mari de terenuri. Însă acest aspect nu l-a împiedicat să obțină un șir de acte care îl declarau proprietar sau arendaș. În instanță, Burlac le-a povestit judecătorilor că, a redactat acasă documentele oficiale, la calculatorul personal.

Apoi, omul de afaceri, prezenta actele la primăriile locale. Acolo, persoanele împuternicite eliberau certificate, care atestau faptul că firma lui Burlac deține suprafețe de peste 200 ha de livezi.

VIS_agrochimice.jpg
Schema

Ulterior, pachetele de documente erau trimise la compania de asigurări Moldasig SA de către Burlac. La rândul ei, această companie elibera polițele de asigurare pentru livezile-fantomă. Într-un final, Burlac se adresa la AIPA ca să-i ramburseze 50% din mărimea asigurării, conform reglementărilor legale.

În total, valoarea poliței a urcat la peste 5 milioane de lei, adică statul a vărsat în contul afaceristului 2,8 milioane de lei, în baza unor documente false care au asigurat niște livezi ce nu există.

Milioane pentru livezi-fantomă
Potrivit AIPA, subvențiile au fost acordate sub diferite pretexte. De exemplu, compania lui Burlac a încasat pentru „stimularea procurării tehnicii agricole”, „compensații pentru calamități naturale” și pentru „pagube suportate din cauza embargoului impus de Federația Rusă”.

Funcționarii implicați în „schema lui Burlac” erau angajați ai primăriilor Corlăteni (Râșcani), Prodănești (Florești), Bădiceni și Tătărăuca Veche (Soroca).

Screen Shot 2017-09-20 at 9.02.58 PM
În acte false afaceristul din Bălți deținea peste 200 ha de livezi

Mașinăria delapidării a fost pusă în funcțiune în primăvara anului 2012. Atunci, Primăria satului Corlăteni, din suburbia municipiului Bălți, a eliberat primul certificat care confirma livada de 37 ha a lui Burlac care exista doar pe hârtie.

Documente cu un conținut asemănător au fost eliberate și de către celelalte primării din regiune. Prin actele false emise de Primăria Prodănești, de exemplu, se adeverește că afaceristul deținea 145 ha de livezi.

Schema a fost scoasă la suprafață în perioada 2014-2015, în urma unui control inițiat de procurori și angajații  AIPA.

Infracțiuni grave, pedepse blânde
Burlac și-a primit pedeapsa în iunie 2016. Acesta a fost găsit vinovat de abuz în serviciu și fals în acte, soldate cu daune în proporții mari.

Într-un final, bărbatul a fost condamnat [Decizia Burlac] la o amendă penală de 34 de mii lei, iar banii obținuți ilegal urmează să-i returneze în conturile AIPA.

Dumitru Popovici, șeful secției juridice AIPA: A fost dosar penal, dar nu a fost clar stabilită suma. Și pentru a clarifica, urma să înaintăm încă o procedură de cuantumul sumei care urmează a fi rambursat. Noi am înaintat somația și ei au acceptat să returneze fără instanță, pentru că dacă am merge prin instanță se majorează taxa de stat și alte cheltuieli suplimentare pe care vor, cred, să le ivite. O claritate, la moment, privind rambursarea nu avem până când nu stabilim o întâlnire și nu încheiem o tranzacție sau un acord de tranzacție de rambursare benevolă.

Screen Shot 2017-09-24 at 3.04.22 PM.png
Răspunsul AIPA

Casă de lux și bani furați
Alexandru Burlac este proprietarul companiei Agrochimice-Trans SRL, fondată în 2007. Actualmente, compania este înregistrată pe strada Darwin din Bălți, într-un imobil de 172 m.p. Potrivit documentelor cadastrale, familia Burlac a procurat casa în anul 2012, exact în perioada în care a început „afacerile” cu livezile-fantomă. Oficial, locuința a fost evaluată la peste 600 de mii de lei.

308554_451979828340720_617662239125980552_n
Alexandru Burlac și soția sa Nadejda, care pe toată perioada fraudelor a reprezentat compania prin procură. Sursa foto: Facebook

În primăvara anului curent, deja după ce Burlac și-a primit sentința, casa a fost scoasă la vânzare pe un site de anunțuri, chiar dacă autoritățile au aplicat interdicții și sechestru pe acest imobil. Prețul inițial este de 80.000 euro.

Alexandru Burlac a evitat să vorbească cu noi. Inițial, acesta s-a scuzat că nu poate vorbi pentru că are oaspeți. Apoi, Burlac amâna discuția din diferite motive. Peste câteva zile, reporterii au fost contactați de un oarecare „Oleg”, care s-a prezentat drept „un prieten al lui Alexandru”. Acesta a precizat că ne-a sunat din partea lui Burlac și s-a interesat ce anume dorim să aflăm.

În urma documentării, am aflat că apelantul este Oleg Galbură. Acesta a fost șeful secţiei asigurări agricole din cadrul Moldasig, exact în perioada în care Burlac primea subvenții. Ultimul, apropo, susținea în instanță că nu cunoaștea pe nimeni de la Moldasig.

galbura foto
Oleg Galbură. Sursa foto: Facebook

În privința dosarului lui Burlac, Galbură susține că afaceristul nu avea contracte oficiale de gestiune a unor suprafețe de terenuri pe care le gestiona în realitate. De asemenea, Galbură ne-a mai spus că o astfel de situație este obișnuită pentru Republica Moldova: „[…] În mai toată țara, orice teren pe care îl gestionează un agricultor… este o persoană plecată, una e decedată, una n-a transmis dreptul de proprietar și iată care-i întotdeauna problema. Nu știu, eu la dânsul (Burlac – n.r.) nu văd așa mare problemă”.

Galbură nu mai activează la SA Moldasig din 2015. Acesta s-a dus „la o altă companie, pentru că de acolo (SA Moldasig – n.r.) a plecat șeful, conducerea”.

Amnistii pentru funcționari corupți
În schemă au fost implicați cinci slujitori de stat de la patru primării, angajați simpli și primari. Toți au scăpat de pușcărie, fiind amnistiați.

Unul dintre ei este Liviu Raischi, primarul satului Tătărăuca-Veche. În perioada 2012-2014, acesta a semnat și contrafăcut mai multe documente potrivit cărora Burlac ar deține aproape 23 ha de livezi, adică un teren de trei ori mai mare decât Parcul Central din Bălți.

img raiski decizia
Decizia în cazul primarului Raischi și secretarei Sîrbu. Click pentru a deschide documentul

În același episod a fost implicată și secretara Consiliului Local, Irina Sîrbu, învinuită de fals în acte publice și neglijență în serviciu.

Pe numele celor doi a fost deschis un dosar penal, care s-a soldat cu amnistie. Asta, după ce, funcționarii și-au recunoscut vina.

Contactat de noi, primarul Liviu Raischi ne-a povestit cum a ajuns să lucreze pentru Burlac, dar și cum a fost amnistiat.

Liviu Raischi: În realitate, cineva a luat banii, dar pe mine m-a pus sub semnătură, iată care-i problema.
Reporter: Asta și am vrut să aflu…dar cine?
Liviu Raischi: Nu pot să învinuiesc, instanța o să hotărască. Dar eu să zic… este o companie, dar întrebați procurorii, ei cunosc mai bine.
Reporter: Agrochimice?
Liviu Raischi: Da, da.
Reporter: Păi, ei v-au fabricat dosarul?
Liviu Raischi: Ei mi-au adus la semnare, cu toate că nu dețineau (terenuri – n.r.). Aici, nici nu se știe cine-i vinovat. În registrul contractelor de arendă sunt înregistrate suprafețele… au fost semnate toate corect. Ei dețineau, atunci, în proprietate 7 ha și vreo 30 ari și plus, după cum inginerul funciar a înregistrat, în arendă erau încă 19 ha.
Reporter: Burlac v-a contactat?
Liviu Raischi: Mi-au adus (documente – n.r.) printr-un consilier. El a venit și mi-a zis că trebuie pentru… nu mi-a zis pentru ce le trebuie, a spus că le trebuie … pentru achitarea impozitelor, că ei nu au achitat impozitul funciar încă din 2012. Abia acum au achitat pe 2014-2015.
Reporter: Consilier de la primăria dvs.?
Liviu Raischi: Da
Reporter: Cum îl cheamă?
Liviu Raischi: Eu nu vreau să dau nume. […] Eu să vă spun sincer, nu ascund, am recunoscut în instanță că am semnat acte, dar, mă rog, m-au absolvit de pedeapsă. Procurorii au atacat mai departe.
Reporter: La îndemnul cui ați recunoscut?
Liviu Raischi: Avocatului. El mi-a zis că dacă mergem sub procedura simplificată e mai bine. În caz de ceva nimerești… mai apoi (ar putea – n.r.) să nu nimerești sub amnistie. Și mie îmi pare straniu în Republica Moldova, dar n-ai ce-i face.

La scurt timp după  acest dialog, Liviu Raischi a revenit cu un apel.

Liviu Raischi: Am uitat să vă spun așa un caz… Înainte de pronunțarea sentinței a primei instanțe, unul din foștii ingineri funciari mi-a propus ca eu să dau mită la judecător. Eu am refuzat.
Reporter: Pentru ce mită?
Liviu Raischi: Ca să mă absolvească de pedeapsă.

Sentința în cazul funcționarilor de la Tătărăuca Veche nu este definitivă, iar procurorii au atacat-o la Curtea de Apel Bălți. Potrivit Procurorului-şef al Procuraturii raionului Soroca, Serghei Cebotari, drept motiv de Apel a servit faptul că până acum nu a fost recuperat prejudiciul. „Dosarul a fost finalizat cu amnistie, dar în cazul amnistiei e necesar în mod obligatoriu, inclusiv și benevol, ca partea (acuzată – n.r.) să achite prejudiciul,” a precizat Cebotari.

Subvenții pentru livezi tăiate la foc
Valentin Drăgălin este specialist funciar la Primăria Bădiceni din Soroca. Pe parcursul a trei ani a falsificat și el documente la solicitarea factorilor de decizie Agrochimice-Trans SRL.

În instanță, Drăgălin și-a recunoscut vina, scuzându-se că este imposibil să verifice permanent dacă persoanele au sau nu contracte de arendă, subarendă și dacă terenurile sunt sau nu folosite. [Decizia Curții de Apel Bălți]

Am încercat să luăm legătura cu Drăgălin, însă pe tot parcursul documentării acesta s-a aflat în concediu.

Burlac a prezentat la Moldasig și AIPA documente justificative că a deținut în acestă localitate 26 de ha de livadă. Potrivit procesului-verbal al Institutului de Horticultură și Alimentație Publică, livada a fost parțial defrișată, iar pomii care au mai rămas se află într-o stare deplorabilă.

IMG_1944
Livada defrișată din Corlăteni

Potrivit unui angajat al  SA Moldasig, care a figurat în dosar în calitate de martor, contractul de asigurare a fost semnat la indicația unui director Moldasig SA, care, totodată, s-a asigurat ca livezile-fantomă să nu fie verificate, deoarece era „necesar de soluționat alte întrebări mai importante”.

Aceeași instanță care l-a judecat pe primarul Raischi a examinat și dosarul lui Drăgălin. Magistrații l-au condamnat la 2 ani și jumătate de închisoare, însă i-au redus pedeapsa la 4 ani condiționat.

Ulterior, Drăgălin a atacat decizia la Curtea de Apel Bălți, iar judecătorii bălțeni l-au amnistiat.

Amnistie, amnistie și iarăși amnistie!
Un alt funcționar din „gruparea Burlac” este Ghenadie Morozenco, fost specialist în cadrul Primăriei Prodănești.

La rândul său, Morozenco a certificat că Burlac ar deține o livadă de 145 de ha. În realitate, livada respectivă se află de mai mulți ani în paragină.

Ca urmare a acțiunilor săvârșite de Morozenco, Burlac a încasat grosul din cele aproape trei milioane de lei.

Faptele comise de Morozenco sunt incluse la categoria infracțiunilor prin care au fost cauzate daune în proporţii mari intereselor publice pentru care funcționarul risca să încaseze o pedeapsă de până la șase ani de închisoare. Însă, instanța a decis să-l amnistieze și pe el. [Decizia Morozenco]

Am încercat să luăm legătura cu Morozenco, însă la primărie ne-au comunicat că, acesta deja nu mai activează. Contactat în repetate rânduri la domiciliu, Morozenco nu ne-a răspuns.

IMG_1933
Livada părăsită din Corlăteni

Amnistia a fost aplicată și în cazul funcționarei de la Primăria Corlăteni, Viorica Gâscă. Aceasta a contribuit la prejudicierea statului cu aproape un milion de lei. Gâscă s-a ales cu dosar penal, deschis în baza a două articole, care prevedeau o pedeapsă de până la 2 ani de închisoare. Funcționara, însă, ca și celelalte persoane publice atrase în schemă, a fost amnistiată cu ocazia a 25 de ani de la Proclamarea Independenței Republicii Moldova. [Decizia Corlateni]

Contactată de noi, inițial, Gâscă s-a arătat surprinsă “care acte false?”. Iar după ce am întrebat-o cum a ajuns să lucreze pentru Burlac a răspuns scurt: “prin telefon nu pot să vă răspund la nicio întrebare” și a închis.

Vârful piramidei
Schema executată de afaceristul bălțean, în complicitate cu funcționarii de la primăriile locale, a fost cu succes aplicată și în alte cazuri. De exemplu, [Cazul Visagromag din Soroca].

În 2015, Procuratura Generală a depistat un caz asemănător, care vizează ilegalitățile comise de factorii de decizie a Moldasig SA. Potrivit procurorilor, aceștia au pus în aplicare o schemă prin care obțineau ilicit mijloace financiare în proporții deosebit de mari din Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli.

În acest scop, șefii Moldasig SA au construit o rețea de agenți economici „de încredere”, care aveau rolul să obțină ilegal subvenții în agricultură. Precum și în „cazul Burlac”, oamenii de afaceri obțineau subvenții în baza contractelor fictive. Ulterior, banii erau împărțiți între afaceriști și șefi de la Moldasig SA.


Acest articol este parte a proiectului de investigație „Fabricat în Parlament”, realizat și coordonat de RISE Moldova.

Citiți la acest subiect și:

Amendă și amnistie în dosarul pentru referendum (Orhei)

Fabricat în Parlament (Chișinău)

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Jurnalism de Calitate pentru Democrație” implementat de RISE Moldova în baza unui grant acordat de către Uniunea Europeană. Suma grantului oferit de Uniunea Europeană va acoperi 90% din costurile totale ale proiectului. Co-finanțarea proiectului „Jurnalism de Calitate pentru Democrație” pentru anul 2017 este asigurată de Fondul Naţional pentru Democrație (NED). Opiniile și constatările exprimate aparțin autorului și nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.