Mașina de spălat bani de la Apă Canal Bălți | Social Media Bălți

Social Media Bălți

unicul portal de investigații din Bălți
"Mașina" de spălat bani de la Apă Canal Bălți // Foto: apa-balti.md

Ani în șir întreprinderea municipală Regia Apă Canal Bălți a fost folosită de administrație ca sursă de îmbogățire, dar și pe post de spălătorie a zeci de milioane lei, acumulați de la consumatori.

Banii în loc să fie alocați pentru a plăti serviciile furnizorului de apă, pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor, ajungeau pe conturile unor firme fantomă. În schemă a fost atrasă atât administrația locală, cât și câteva întreprinderi de stat.

În consecință Regia Apă Canal Bălți este în procedură de insolvență de câțiva ani, nu are bani pentru a plăti măcar salariile și are datorii de câteva zeci de milioane de lei.

Social Media Bălți explică schemele prin care s-au spălat milioanele de la Apă Canal:

În fiecare lună, cei peste două sute de angajați ai Regiei Apă Canal Bălți, de la simpli lucrători la contabil-șef și director general sunt nevoiți să se adreseze în instanţă pentru a primi salariile pentru munca efectuată.

„E o situaţie deplorabilă după acele spălări de bani din anii precedenţi. Oamenii sunt nevoiţi să se adreseze în instanţă pentru a primi salariile. Or, toate conturile sunt arestate şi atunci când ne adresăm prin intermediul executorilor judecătoreşti la creditori, ca să ne permite să folosim mijloacele financiare acumulate pentru plata salariilor aceştea ne refuză”, susţine Irina Zubenina, care este administrator al întreprinderii de un an şi jumătate.

Cum funcționa spălătoria

Situaţia de faliment în care a ajuns Regia Apă Canal Bălți este şi rodul activităţii fostei conduceri ai acestei întreprindrei muncipale. Pe 14 iunie 2017, ofițerii Centrului National Anticorupție au reținut mai multe persoane inclusiv fosta contabilă-șefă Mariana Bunescu, care a lucrat la întreprindere 16 ani. Potrivit CNA aceştia au contribuit la delapidarea a circa 20 milioane de lei de la Regia Apă Canal Bălți. Detalii, AICI și AICI

Victor Corcodel a administrat Apă Canal Bălți aproape 15 ani // captură ok.ru
Victor Corcodel a administrat Apă Canal Bălți aproape 15 ani // captură ok.ru

Foștii administratori chiar dacă sunt acuzați de delapidare și spălare de bani se află în prezent la libertate, iar dosarele lor încă nu au ajuns în instanţă.

Ex-directorul Victor Corcodel neagă totul şi spune nu ştie nimic despre acuzaţiile care i se aduc. În schimb fosta contabilă nu poate fi găsită, iar pe averea ei, un apartament de 173 metri pătraţi din Bălţi şi altul de 71 de metri pătraţi în Chişinău a fost pus sechestru.

Schemele utilizate de fosta administraţie a întreprinderii au fost complexe şi de durată. Auditul efectuat de Curtea de Conturi în 2017 și controlul Inspecției Financiare în 2016 scot la iveală mecanismul prin care banii adunaţi de la consumatorii din Bălţi ajungeau pe conturile unor firme fantomă.

Astfel începând cu 2002, Apă Canal a efectuat transferuri nejustificate de bani, fără documente confirmative unor companii suspecte, majoritatea interconectate intre ele. S-a constatat că administraţia Regiei Apă Canal Bălți, introducea în ordinele de plată bancare denumirea și codul fiscal al unei companii reale cu care Apă Canal Bălți are relații contractuale. E vorba de întreprinderea de stat Acva Nord, care gestionează apeductul Soroca-Bălți, prin care municipiul este asigurat cu apă din râul Nistru.

În același timp în ordinele de plată era indicat codul de decontare (acum codul IBAN) al altor companii. Ca rezultat, transferurile erau deghizate ca plăți întemeiate, însă în realitate banii achitați pentru serviciile comunale de locutorii din Bălţi se scurgeau la propriu în conturile unor firme fantome.

Ca detaliu, în 2016, când se realiza primul audit la Apă Canal, contabila-șef Bunescu a fost înregistrată în momentul în care încerca să scoată de pe teritoriul întreprinderii un pachet de documente, care, potrivit BTV, ar alcătui contabilitatea neagră a Apă Canalului.

Achitări fictive

Transferurile erau mascate sub diferite forme.

Transnistreanul Ion Parascan este fondatorul companiei fantomă Tehno Trans Union SRL, prin intermediul căreia Apă Canal Bălți spăla bani via facebook.com
Transnistreanul Ion Parascan fondatorul Tehno Trans Union SRL via Facebook

De exemplu, sub formă de achitare pentru niște servicii sau mărfuri care nu fusese niciodată primite de Apă Canal. Astfel în anii 2015-2016, contabila-șef al Regiei a efectuat transferuri de 772,1 mii lei la contul Tehno Trans Union SRL, dar a înregistrat operațiunile pe alți patru agenți economici, corectările de rigoare în evidența contabilă fiind efectuate abia în anul 2017, constată Curtea de Conturi. Detalii, AICI

Încă un milion a fost transferat către Retall Grup SRL. Administratorul firmei, Alexandr Dumitraș, susține că în schimbul banilor au fost oferite servicii de o persoană fizică – un oarecare Igor Ceban, domiciliat în Soroca, pe Artelelor 22. La aceeași adresă au fost înregistrate două companii fantomă – Anastasia-Grup SRL și Cebsor-Trans SRL.

La rândul său Cebsor-Trans a beneficiat nejustificat de 1,6 milioane lei. Conform aceluiași scenariu Anastasia-Grup a primit 1,7 milioane în schimbul unor bunuri care nu au fost livrate către Apă Canal.

 

Intermediarii

Cele mai ample spălări de bani s-au produs prin intermediul a patru firme fantomă din Soroca, toate interconectate între ele.

Astfel, “grupul din Soroca” e alcătuit din Cebsor-Trans SRL, Anastasia-Grup SRL, Tehno Trans Union SRL și Retall-Grup SRL.

Aceste companii au fost fondate de un grup de rude și prieteni. De exemplu, Cebsor-Trans SRL și Anastasia-Grup SRL sunt înregistrate la aceeași adresă – str. Artelelor 22 din Soroca. Fondatorul primeia este Igor Ceban, soțul Elenei Ceban, care a fondat cea de a doua companie.

Igor și Elena Ceban, fondatorii a două firme fantome implicate în spălătoria de la Apă Canal via ok.ru
Igor și Elena Ceban, fondatorii a două firme fantome implicate în spălătoria de la Apă Canal via ok.ru

La ele se adaugă Tehno Trans Union SRL fondată de fratele Elenei Ion Parascan. Firma își are sediul juridic într-un apartament dintr-un bloc de lângă Cetatea Sorocii, de pe strada Soltuz 10, care aparține lui Alexandr Dumitraș, cel care a fondat cea de a patra firmă fantomă din Soroca – Retall-Grup SRL. Ambele au fost fondate în 2015, la o diferență de 5 luni.

În decursul a doi ani (2013-2015), prin firmele din Soroca, Apă Canal a spălat 6,5 milioane de lei.

Am încercat să luăm legătura cu fondatorii acestor afaceri. Din informațiile noastre, Ion Parascan și sora sa Elena Ceban sunt domiciliați în Transnistria. În același timp, pe rețelele de socializare ambii indică că locuiesc în orașul italian Imola. Contactați de noi, aceștia nu au răspuns demersurilor noastre. În schimb, am reușit să vorbim cu mama lui Igor Ceban, care a declarat că nu cunoaște nimic despre afacerile fiului și soției lui și a precizat că „nu putem vorbi cu ei de aceea că ei nu-s pe adresa asta. Nu puteți să vorbiți și gata! Scrieți ce informații aveți!

“Cadouri” de Revelion

Apă Canal a atras în schemă și două întreprinderi de stat SA Red Nord și IS Acva Nord, dar şi Primăria mun. Bălți și Parcul de autobuse din Bălți. Astfel, Apă Canal înregistra în propria contabilitate plăți fictive (fără extrase bancare) către aceste întreprinderi. Plățile erau mascate sub forma de achitare a datoriilor.

De Revelion 2014-2015, Apă Canal, sub forma de achitare a datoriilor (creanțelor), a transferat fictiv 120 mii către Acva Nord, 14 mii către Primăria din Bălți și 95 mii către Parcul de autobuse din Bălți. De asemenea, 23 mii sau „scurs” la SA Red Nord.

Datorii reale – plăți fictive

În alt caz a fost utilizată o schemă mai complexă. Apă Canal, prin contracte de cesiune a creanțelor fictive, transfera dreptul de a incasa datoriile sale reale către unele companii fantomă.

Apoi, prin mai multe tranzacții, Apă Canal transfera banii în conturile firmei fantomă, mascând transferurile sub formă de plată a datoriile față de SA Red Nord.

Schema dată a funcționat din mai 2014 până la începutul anului 2016. Transferurile de datorii se executau aproximativ o dată la două luni. În total, astfel s-au spălat peste 1 milion de lei, beneficiar fiind firma Bozo Impex SRL.

Tot așa și în aceeași perioadă s-au scurs încă 1.7 milioane la o altă companie fantomă Advex Sistem SRL. Iar după ce schema a fost epuizată, companiile fantomă au intrat în insolvență. Ambele aceste firme sunt din Chișinău. Prima a fost fondată de Alecu Cotos, care în același timp este administratorul celeilalte companii.

Mașina de spălat teracotă

O altă metodă folosită în anii 2010-2016 era plata de către Apă Canal, prin contracte fictive, plătea în avans unor întreprinderi, care deveneau datoare Apă Canal. La rândul lor, întreprinderile își transmiteau datoriile (prin contracte semnate inclusiv de Apă Canal) altor firme cu care Apă Canal nu avea nici o relație economică.

Companiile cesionau datoriile între ele, iar la final, una din companii „achita” datoriile prin efectuarea unor lucrări fictive sau livrarea pe hârtie a unor mărfuri. În schema dată au fost implicate șapte companii, prin intermediul cărora s-au spălat cel puțin 3 milioane lei.

O altă schemă a presupus “înmulțirea” datoriilor a Apă Canal față de anumite companii. De exemplu Lina Kapital SRL a efectuat reparația acoperișului stației de epurare. Suma stipulată inițial în contract a fost de 600 mii.

Din acești bani s-au cheltuit 450 mii, iar restul de 160 mii au fost trecute la datorii a Apă Canal față de această firmă. Apoi Lina Kapital, cu acordul Apă Canal, a transmis dreptul de a incasa datoria altor companii.

Astfel, Merant Plus SRL a primit dreptul de a incasa de la Apă Canal 120 mii, Adicor Impex SRL – 165 mii, iar Promoterm Grup SRL – 170 mii. În final, cele 160 mii datorate de Apă Canal s-au transformat în aproape jumătate de milion lei.

Altă dată Apă Canal a vândut fictiv “teracotă” în valoare de 830 mii lei (2,6 mii metri pătraţi) către Promoterm Grup SRL. Șefa de atunci a depozitului, Irina Lebediuc, susține că la depozitul Apă Canal Bălți niciodată nu a fost o asemenea cantitate de teracotă. Apoi, Advex Sistem SRL și Lina Kapital SRL au transmis, cu acordul Apă Canal, către Promoterm Grup SRL dreptul de a incasa de la Apă Canal datoriile fictive de 660 mii și respectiv 170 mii. Astfel, Promoterm Grup SRL devine chit cu Apă Canal, iar din contul întreprinderii municipale se scurg încă 800 mii lei.

„Fantome” cu salarii generoase

Ca urmare a fraudelor comise de conducerea Apă Canal pe parcursul a zeci de ani, începând cu anul 2015 întreprinderea municipală a intrat în incapacitate de plată a salariilor. Angajaților nu le se achită salarii, ceea ce a condus la câteva greve și cu zeci de dosare, prin care muncitorii de la Apă Canal încercau să obțină dreptate. Inclusiv ex-contabila Bunescu și ceilalți reținuți au depus plângeri contra propriei întreprinderi, pentru a-și incasa salarii. Detalii, AICI

În timp ce angajații de rând încercau să-și facă dreptate prin judecată, Apă Canal achita salarii unor anonimi. Mai exact, potrivit unui ordin de plată din documentația întreprinderii, Apă Canal a achitat lui Vladimir Iacoveț salariu pentru februarie 2016 în suma de 21 mii lei. Un astfel de angajat nu există la Apă Canal, iar plata s-a efectuat fără careva acte de identitate a persoanei. Mai mult, “salariul” achitat depășește cel mai mare salariu oficial de la Apă Canal, cel al administratorului. Detalii, AICI

Pe lângă aceasta, ex-directorul Corcodel, beneficia de salariul lunar de 17 mii de lei. În plus, acesta a încasat un premiu de 63 mii lei în anul 2015 și 30 mii lei în 2014, ceea ce depășește norma admisă de lege în cazul întreprinderilor nerentabile. În același timp, Victor Corcodel cheltuia anual mai mult de 3 mii de litri de benzină pentru automobilul de serviciu – Nissan Navara, un pick-up 4X4, cu 160 cai putere. Detalii, AICI

Mașina de serviciu a ex-administratorului Apă Canal Bălți Victor Corcodel mai era și cap de afiș la parada dedicată hramului bălțiului // foto apa-balti.md
Mașina de serviciu a ex-administratorului Apă Canal Bălți Victor Corcodel mai era și cap de afiș la parada dedicată hramului bălțiului // foto apa-balti.md

Curtea de Conturi constată că în anul 2016, fostul contabil-șef al întreprinderii a efectuat achiziții, declarate pe alte persoane care infirmă acest fapt, fără ca mărfurile respective se fie transmise la depozit, prin ce au fost aduse întreprinderii prejudicii în sumă de 44,9 mii lei. De menționat că, potrivit datelor Inspecției Financiare, în perioada anilor 2014-2016, în lipsa documentelor justificative, au fost ridicate de aceeași persoană 714,3 mii lei.

Pierderi de milioane din contractele de colaborare

În 2012, Consiliul Municipal Bălți, fondatorul Apă Canal Bălţi, a inițiat concurs de selectare a partenerului privat pentru modernizarea și reutilarea tehnică a instalațiilor de epurare din Bălți. În septembrie 2013, câștigătorul concursului a fost desemnat Glorin Inginering SRL. Precum am stabilit anterior, fondatorul Glorin Inginering SRL s-a adeverit a fi o companie offshore. Detalii, AICI

Apoi, a fost elaborat contractul de concesiune, care prevedea inclusiv transmiterea de Apă Canal a activelor în valoare de 71 milioane de lei (31% din bunuri aflate în posesia Apă Canal).

Sediul Glorin Inginering SRL, concesionarul canalizării din Bălți cu fondatori ascunși în zona offshore // Foto: Social Media Bălți
Sediul Glorin Inginering SRL, concesionarul canalizării din Bălți cu fondatori ascunși în zona offshore // Foto: Social Media Bălți

În afară de contractul de concesionare, Apă Canal și Glorin Inginering SRL au mai semnat două contracte: de deservire tehnică și de colaborare. Potrivit inspectorilor financiari, ambele contracte au generat pierderi de milioane întreprinderii municipale. Prejudiciul total, pentru anii 2014-2015, depășește 4 milioane de lei.

Colaborarea între Apă Canal și Glorin Inginering nu se încheie aici. Pe lângă toate, mai mult, unii angajați ai Apă Canal funcționează în paralel și la firma-concesionară. Aceștia sunt șeful serviciului abonare Apă Canal Veaceaslav Andruh, șefa direcției juridice Natalia Gordaș, precum și șefa laboratorului Larisa Romaniuc.

Datorii de peste 100 de milioane lei
Despre spălătoria de la Apă Canal Bălți pe scurt. Click pentru a mări // infografic Social Media Bălți
Despre spălătoria de la Apă Canal Bălți pe scurt. Click pentru a mări // infografic Social Media Bălți

Conform datelor bilanțului contabil, pe 31 decembrie 2016, datoriile întreprinderii constituiau de circa 101 milioane lei, din care 95,3 milioane lei cu termenul de formare mai mare de 3 ani. În prezent există titlu executoriu pentru datoriile față de Acva Nord în valoare de 89,4 milioane lei, din care datoria de bază – 72,1 milioane lei, iar restul penalităţi şi dobânzi de întârziere. Cele mai mari datorii sunt pentru furnizarea apei – 78,4 milioane lei, și 15,8 milioane pentru energia electrică.

Întreprinderea are divergențe privind valoarea datoriilor cu Acva Nord, fiind vorba de 17,77 milioane lei, dar şi faţă de reţelele electrice, dar aici sumele sunt mai mici.

În acelaşi timp creanțele pe care le are de recuperat Regia sunt de cinci ori mai mici şi constituiau la finele anului 2016 19,4 milioane lei, dintre care creanțele a 87 de agenți economici, în sumă de 11,44 milioane lei, nu erau confirmate prin acte de verificare.

Pe lângă situaţia financiară dezastruoasă, se atestă şi o creştere de aproape trei ori a volumului pierderile de apă suportate de întreprindere: de la 1.461 metri cubi în 2014, până la 4.312 metri cubi în 2016, ceea ce constituie circa 49% din volumul de apă livrat.

Din cauza situației financiare a întreprinderii, în perioada 2011-2016, cu toate că s-a efectuat proiectarea lucrărilor, nu a putut fi implementat nici un plan investițional de reabilitare a sistemelor de apă. Actualul administrator Irina Zubenina spune că nu poate face nimic până nu se găseşte o soluţie sau plan de rambursare a datoriilor uriaşe.

 

 

Iurie ROTARU


Acest material este publicat în cadrul proiectului „Jurnalism de Calitate pentru Democrație” implementat de RISE Moldova în baza unui grant acordat de către Uniunea Europeană. Suma grantului oferit de Uniunea Europeană va acoperi 90% din costurile totale ale proiectului. Co-finanțarea proiectului „Jurnalism de Calitate pentru Democrație” pentru anul 2017-2018 este asigurată de Fondul Naţional pentru Democrație (NED). Opiniile și constatările exprimate aparțin autorului și nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.